Pagina principala Cadrul natural Comunitate Harti Poze Site map
     
  Cadrul natural - Resursele naturale si utilizarea lor  
   
 

Relief si subdiviziuni in Muntii Apuseni
Clima, hidrografia, invelisul biogeografic in Muntii Apuseni
Resurse naturale si utilizarea lor in Muntii Apuseni

  
   
 

Muntii Apuseni dispun de resurse energetice modeste, dar de importante resurse de minereuri neferoase si roci de constructie.

In bazinul Brad se exploateaza carbune brun din apropiere, utilizat in cea mai mare masura la termocentrale.

La limita nordica, in zona deluroasa marginala exista exploatarile de lignit din bazinul Barcaului si de carbune brun din bazinul Almajului (acestea sunt localizate evident in afara zonei montane propriu-zise).

Resursele hidroenergetice sunt valorificate partial prin hidrocentralele de pe Somesul Mic (Tarnita, Mariselu, Gilau), Iada si Dragan.

Minereurile de fier din Muntele Mare (Baisoara) si Muntii Gilaului (Capusu Mic), desi de proportii reduse, plaseaza aceasta unitate pe locul al doilea (dupa Poiana Rusca) in productia interna de fier, cu aproximativ 1/3.

Minereurile auroargintifere au traditii vechi de exploatare si utilizare. In antichitatea daco-romana centrele principale erau Zlatna si Rosia Montana.

In prezent acestea se extrag la Baia de Aries, Bucium, Rosia Montana, Zlatna, Baita, Musariu, Criscior si se prelucreaza la Zlatna si Brad.

Bauxita se extrage din Muntii Padurea Craiului la Varciorog, Rosia, Dobresti, Zece Hotare, dupa care se prelucreaza primar in apropiere (la Dobresti si Chistag), de unde se transporta la Oradea, pentru transformarea bauxitei in alumina.

La Izvorul Ampoiului se extrage mercur, iar la Baita (de Nucet) exista minereuri de molibden.

Minereurile complexe (de cupru, plumb, zinc) se exploateaza la Baita, Sacaramb, Rosia Poieni.

Diferite utilaje si masini pentru industria miniera se produc si se repara la Brad, Stei (Petru Groza), iar alte produse metalice se obtin la Huedin si Sebis.

La Zlatna se produc acid sulfuric, produse abrazive si elecrtochimice, iar la Aghires, cerneluri.

Datorita alcatuirii geologice, industria de extractie a materialelor de constructie are o raspandire larga.

Se extrag urmatoarele roci:

· granit ( la Radna, Zam, Savarsin), bazalt (la Branisca) si andezit (Vata de Jos, Varfurile);
· marmura (la Moneasa, Vascau);
· travertin (la Banpotoc);
· argila refractara (Alesd, Aghires), caolin (Aghires), diatomita (Minisu de Sus, in Muntii Zarandului), gresie etc.;
· calcare se extrag la Sandulesti (pentru Turda si Hunedoara), Alesd, Baita (pentru fabrica de ciment de la Chiscadaga);

Industria materialelorde constructie produce ciment (Chistag, Turda, Chiscadaga), azbociment (Chistag), produse refractare (Astileu, Turda, Alba Iulia), prefabricate din beton (Chiscadaga, Simleul Silvaniei), articole de sticlarie (Poiana Codrului si Padurea Neagra) etc.

Fondul forestier relativ bogat si diversificat a favorizat dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului in centre mai mici situate in zona (Campeni, Huedin, Beius, Brad, Stei, Sebis etc.) si ofera materie lemnoasa semiprelucrata unor combinate de industrializare (Arad, Gherla) sau fabrici de mobila (Oradea, Cluj-Napoca, Aiud, Turda, Zalau).

Industria textila si alimentara s-a dezvoltat in localitatile urbane (Brad, Campeni, Abrud, Stei) si chiar in asezarile rurale (Baia de Aries).

Ponderea relativ redusa a terenurilor arabile (mai intinse in depresiuni) este compensata de suprafetele cu pasuni si fanete care permit dezvoltarea unor activitati importante de crestere a animalelor (bovine si ovine indeosebi).

Muntii Apuseni au si un deosebit potential turistic (fenomene carstice, traditii istorice, cum ar fi targul de pe muntele Gaina etc.).

 
   
 
 
Realizatori: Fericean Denisa Gabriela& Fenyvesi Corina Gabriela