Populatia si asezarile omenesti in Muntii Apuseni

Muntii Apuseni sunt populati integral, pana la altitudini mari (1.400-1.600m), unde exista asezari permanente si cvasipermanente.

O populatie straveche si continua caracterizeaza acest spatiu considerat, pe buna dreptate, un nucleu al etnogenezei poporului roman.

O foarte interesanta constatare, prea putin cunoscuta, despre locuitorii din Muntii Apuseni: aici furtul (hotia) este un fenomen necunoscut sau cel putin nepracticat pana cu putin timp in urma.

Densitatea populatiei are in prezent valori medii de 50loc/km2, mai ridicat in depresiuni si vai si mai reduse proportional cu inaltimea. Sporul natural este de 5’, relativ redusin comparatie cu valorile din alti ani.

Un grup original de locuitori il constituie motii, care locuiesc pe Aries si Crisul Alb.

Asezarile rurale sunt in general mici si mijlocii. O mare parte dintre acestea au o textura risipita, cu "cranguri" situate la distante mari unele de altele, cum ar fi asezarile componente comunelor Bistra, Scarisoara, Albac, Horea, Vidra, Bucium etc.

Pe vai si in depresiuni s-au dezvoltat asezari adunate, unele cu aspect liniar.

In cadrul functiunilor economice se imbina activitatile agricole (cresterea animalelor indeosebi), miniere, industriale si turistice. Exista numeroase localitati cu profil minier (Baia de Aries, Rosia Montana, Tebea etc.), industrial (Astileu, Gura Barza, Rosia Montana, Baita, Chiscadaga) si turistic (Moneasa, Geoagiu Bai, Vata de Jos).

Orasele sunt de dimensiuni mici: Abrud (cu traditii istorice si miniere), Campeni (cu industria lemnului), Brad (cu exploatari de minereuri, carbuni, industrie de prelucrare a minereurilor neferoase), Zlatna, Ampelum in antichitatea daco-romana (centru de exploatare si prelucrare a minereurilor neferoase), Nucet (cu exploatarea de molibden de la Baita), Vascau, Stei, Beius, Sebis, Alesd (un oras deosebit de industrializat), Huedin, Simleul Silvaniei. Pe margini s-au dezvoltat orase mai mari: Alba Iulia, Turda, Zalau, Aiud, Cluj-Napoca.

Caile de comunicatie in Muntii Apuseni

Cai ferate si soselele de importanta deosebita traverseaza marginea de nord (Cluj-Napoca-Ciucea-Oradea) si marginea de sud (Alba Iulia-Arad) a Muntilor Apuseni.

In interior exista o retea feroviara de penetrare pe vai (Arad-Brad, Oradea-Vascau, Deva-Brad, Alba Iulia-Zlatna) si o retea rutiera de legatura. Intre Turda si Abrud circula ultimul tren de cale ferata ingusta ("mocanita").