Desi reprezinta cel mai inalt sector al Carpatilor Occidentali,
Muntii Apuseni abia depasesc 1.800m in partea centrala (Bihor,
1.847m; Vladeasa, 1.834m; Muntele Mare, 1.825m).
In general, altitudinile oscileaza in jurul valorii de 1.000m.
Substratul geologic este alcatuit predominant din sisturi
cristaline, la care se adauga roci vulcanice (Muntii Metaliferi,
indeosebi), flis (Trascau, Padurea Craiului) si calcare (in Muntii
Bihor, Codru-Moma, Padurea Craiului, Trascau).
Asociat acestor structuri geologice exista un relief
diferentiat: suprafete de modelare ciclica indeosebi pe sisturi
cristaline, relief structural si petrografic pe flis si calcare,
relief vulcanic pe structurile eruptive.
In Muntii Apuseni au fost identificate trei platforme
de eroziune, asemanatoare si sincrone celor din Carpatii Meridionali,
dar mai reduse altitudinal. O trasatura distinctiva a Muntilor
Apuseni o constituie si frecventa mare a fenomenelor carstice
de calcare.
Exista mai multe areale, dintre care mai semnificative
sunt: zona centrala Scarisoara-Padis-Cetatile Ponorului (cu ghetarul
Scarisoara, sistemul subteran Cetatile Ponorului, izbucuri, ponoare
etc.).
Muntii Trascaului (indeosebi cu relief de tip chei),
Muntii Codru-Moma (cu platoul carstic Vascau, unde se afla izbucul
de la Calugari, un sistem subteran, pesteri, polii) si Muntii
Padurea Craiului (cu pesteri deosebite, cum este Pestera Vantului,
cea mai lunga din tara, Pestera Mezaid etc.).
O caracteristica importanta a Muntilor Apuseni o constituie
existenta in partea lor vestica a depresiunilor-golf.
Subdiviziunile principale se pot grupa astfel:
a) in partea centrala: Muntii Bihor,
Vladeasa, Muntele Mare continuati spre extremitati cu Muntele
Gaina (1.484m), Muntii Gilaului si depresiunile Brad si Huedin;
la izvoarele Ariesului se afla o regiune cu traditii istorice
si populare intensa: Tara Motilor;
b) in sud-est sunt Muntii Trascaului (cu Cheile Rametilor, Intregalde
si in prelungirea lor nordica Cheile Turzii) si Muntii Metaliferi
(cu un relief de conuri vulcanice partial transformate de eroziune);
c) in vest sunt Muntii Zarandului (cu Vf. Drocea, 835m), Codru
Moma (cu Plesu 1.109m), Muntii Padurea Craiului si Muntii Plopisului
(Ses), despartiti prin depresiunile-golf Zarand (pe Crisul Alb),
Beius (pe Crisul Negru), Vad-Borod (pe Crisul Repede); acesti
munti sunt reuniti uneori sub denumirea de Muntii Crisurilor;
d) in nord, Muntii Apuseni continua prin "jugul intracarpatic"
(Meses, Prisnel, Preluca) pana in apropierea Carpatilor Orientali.
La vest de acest aliniament mai apare un sir de maguri (Magura
Simleului si Culmea Codrului), marginite de dealuri (Dealurile
Crasnei si Dealurile Salajului). Depresiunea Simleului are aspectul
unei depresiuni-golf situata intre Meses si Plopis.